Calendarul tratamentelor

Un calendar cu date fixe nu funcționează. Aceeași boală apare cu două-trei săptămâni mai devreme într-un an cald și blând, iar un pom din sudul țării înflorește altfel decât unul din nordul țării. De aceea momentele de mai jos sunt legate de ce face planta (mugurii se umflă, lăstarul are 10 cm, începe înflorirea) și de vreme (temperatură, ploaie, rouă), nu de zile din calendar.

Pomi fructiferi

Toamna, după căderea frunzelor

Etapa T1: noiembrie-decembrie, după căderea a aproximativ 90% din frunziș. Înainte de orice produs se strâng frunzele căzute și fructele mumificate rămase în pom și pe jos. Rapănul iernează chiar pe frunzele căzute, iar o parte din problemele din anul următor se rezolvă cu grebla.

Februarie până la începutul lui martie

Etapa T2, în repaus vegetativ, până la dezmugurit. În această etapă se tratează bolile, în principal cu produse pe bază de cupru. Se lucrează după tăieri, cât mai aproape de umflarea mugurilor, într-o zi însorită și fără vânt, când temperatura medie zilnică depășește 5°C.

La dezmugurit

Etapa T3 vizează dăunătorii care au trecut iarna: păduchele din San José, ouăle de iarnă ale păianjenului roșu și afidele. Se face cu ulei parafinic (horticol), de obicei în amestec cu un insecticid de contact. Fereastra se închide devreme: la sâmburoase până la „buton verde”, la sămânțoase până la „urechiușe de șoarece”.

Câteva reguli care se uită des. Uleiul se aplică la peste 7°C, iar noaptea temperatura nu trebuie să coboare sub 0°C. Se aplică după tratamentul pentru boli, când soluția s-a uscat pe pom. Nu se amestecă cu cuprul și nu se aplică în intervalul de 30 de zile dinainte sau de după sulf, polisulfură, captan sau folpet. Pomul se udă complet, inclusiv zona de la colet.

Sâmburoase: buton verde, buton alb, buton roz

Se recomandă două tratamente. Primul, la umflarea mugurilor (buton verde), se încheie în 4-5 zile. Al doilea începe la buton alb. Boala decide și momentul:

• bășicarea frunzelor de piersic: de la dezmugurit și la buton roz, când apar primele frunzulițe;
• ciuruirea frunzelor: dezmugurit, buton roz și când fructul are 0,5-1 cm;
• pătarea roșie a prunului: de la buton alb și până spre coacere;
• monilioza: tratamentul începe încă din repaus vegetativ;
• arsura bacteriană: în vegetație, doar când este emisă avertizare;
• păianjenul roșu: înainte și după înflorit, dacă apare pe frunze sau flori.

Măr și păr: rapănul și făinarea

Rapănul se dezvoltă la peste 7°C, când plouă și frunzele rămân ude mai mult de 9 ore. Sporii sunt cei mai numeroși în aer la buton roz și la căderea petalelor, deci acela este momentul în care prognoza de ploaie contează cel mai mult. Soiurile Golden, Jonathan, Red Delicious sau Ida Red sunt mai sensibile, Prima și Florina mai tolerante. Făinarea apare imediat după dezmugurit, pe frunzulițele tinere, ca o pulbere albă.

Vara: păduchele din San José

Larvele își reiau activitatea primăvara, când temperatura depășește 7°C. La sfârșitul lunii iunie femelele eliberează larve noi, treptat, timp de 40-60 de zile, așa că vara este perioada de urmărit pe ramuri și pe fructe.

Viță de vie

Aprilie-mai: acarieni

Bășicarea frunzelor (erinoza) se vede încă din aprilie. Păianjenul roșu iernează sub scoarța butucului și apare pe fața de jos a frunzelor la începutul lui mai. Tratamentul se recomandă doar în parcelele cu focare anul trecut și cu pragul depășit: 15 acarieni pe lăstar sau 3-5 pe frunză. Produsele acaricide se alternează, ca acarienii să nu se obișnuiască cu aceeași substanță.

Lăstarul de 7-10 cm: făinarea

La soiurile sensibile, primul tratament preventiv împotriva făinării se face când lăstarul are 7-10 cm, în funcție de soi. Sulful este substanța clasică pentru făinare.

Lăstari de 20-25 cm: mana

Mana pornește din spori care iernează în sol. Aceștia germinează la peste 10°C (optim 22-23°C), iar infecția are nevoie de ploaie sau de rouă care ține frunzele ude cel puțin 2-3 ore. Tratamentele se fac înainte și după înflorit, la lăstari de 20-25 cm, și se repetă după ploile care au creat condiții de infecție.

După înflorit: putregaiul negru

Atacul pe struguri începe după înflorit, iar perioada critică este de la mijlocul lui iunie. Petele de pe boabe apar în câteva zile, iar strugurii afectați se usucă și se mumifică.

Tomate, ardei, castraveți, vinete

Ce se întâmplă și când

Mana apare în anii cu ploi multe și temperaturi moderate. Pătarea cafenie a frunzelor atacă tomatele din solar când temperatura depășește 22°C și umiditatea 95%. Fuzarioza (ofilirea) apare la 28-32°C, mai ales dacă solul are mult azot și puțin potasiu. Păianjenul roșu se manifestă în verile calde și secetoase, de regulă în iulie și august, iar pragul de intervenție este de 3-4 acarieni pe frunză.

Molia tomatelor (Tuta absoluta) are până la 12 generații pe an și se obișnuiește repede cu insecticidele. Se recomandă cel mult 2-3 aplicări cu produse care au același mod de acțiune. Insecticidele se folosesc doar dacă dăunătorii sunt prezenți în cultură.

Ritmul unui sezon

Un ritm folosit în 2026: primul tratament la sfârșitul lui mai, al doilea la 7-15 zile după primul, în funcție de ploi, apoi un tratament în prima săptămână din iulie. Ritmul se mută odată cu vremea: după o săptămână cu ploi și rouă mare, intervalul se scurtează.

Castraveți

Bolile frecvente sunt mana (pete unghiulare, galbene, mărginite de nervuri, cu puf cenușiu-violet pe dos), făinarea și pătarea unghiulară. Tratamentul se face la primirea avertizării și, de obicei, se asociază cu un insecticid pentru tripși, afide și musculița albă de seră.

Ce previne mai mult decât stropitul

• rotația culturilor: tomatele nu se plantează lângă cartofi și nici pe locul unde a fost cartof anul trecut;
• irigarea prin picurare, nu pe frunze sau pe rigole;
• aerisirea solarului și îndepărtarea frunzelor de jos, pentru circulația aerului;
• resturile de plante bolnave se scot și se ard, nu se lasă pe loc.

Cartofi

Mana cartofului are nevoie de temperaturi între 12 și 24°C și de picături de apă pe frunze. Începe pe frunze, dar atacă toate părțile verzi, iar tuberculii pot fi afectați. Pătarea brună (alternarioza) apare în jurul înfloririi, întâi pe frunzele de jos, și se transmite de la un an la altul prin resturile de plante rămase în sol și prin tuberculii infectați.

Gândacul din Colorado are două generații. Adulții celei de-a doua apar la începutul lui august, pe culturile târzii, și rămân până în octombrie-noiembrie. Larvele cresc în aproximativ 21 de zile. La a doua generație se intervine când 5% din plante sunt atacate, iar tratamentul se asociază cu un fungicid pentru mană și alternarioză.

Porumb

Răsărire

Rățișoara porumbului iese din sol la sfârșit de aprilie și început de mai și atacă plantele cu 2-4 frunze, tăindu-le de la colet. Pragul este de un adult pe metru pătrat. Viermii-sârmă produc pagube mai ales în primăverile reci și umede, cu un prag de 1-3 larve pe metru pătrat.

Iunie-iulie

Sfredelitorul porumbului se tratează la 1-2 larve pe plantă sau 18% din plante cu ponte. Afidele se tratează la 25 pe plantă, până la înflorit. Al doilea tratament, dacă este nevoie, vine la apariția paniculului. Se lucrează în zile fără vânt.

Viermele vestic al rădăcinilor (Diabrotica)

Ouăle iernează în sol. Larvele ies între mai și iulie, când solul depășește 10°C, și trebuie să găsească rădăcini de porumb în 72 de ore, altfel mor. Adulții apar din iunie până în octombrie, cu un vârf la înflorit. Cea mai bună măsură este rotația: porumbul revine pe aceeași parcelă după 4 ani. Arătura adâncă de toamnă ajută și ea, pentru că scoate ouăle la aer.

Salată, spanac, varză

Mana atacă și aceste culturi, tot în anii cu ploi și temperaturi moderate, iar măsurile sunt cele de la legumele de mai sus: rotație, spațiu între plante, udat dimineața. Melcii și limaxii sunt tratați în secțiunea „Melci și limaxi”.

Pentru flori și plante ornamentale nu există încă o sursă oficială folosită aici, așa că secțiunea va fi completată ulterior.

Melci și limaxi

Ies noaptea și în zilele ploioase, iar ziua se ascund în sol sau sub resturi. Produsele sub formă de granule se aplică primăvara și toamna, la primele semne de atac, de preferat pe sol umed. Fără chimie se pot culege manual seara, cu lanterna, se pot așeza scânduri sau țigle în care se adăpostesc ziua, capcane cu bere sau lapte ori bariere de cenușă, var stins sau nisip. Udatul se face dimineața devreme, ca solul să se usuce până seara, iar plantele se țin la distanță una de alta.

Rozătoare

Șoarecele de câmp (Microtus arvalis) este activ tot anul, inclusiv sub zăpadă. Toamna intră în semănăturile răsărite, iarna rade coaja pomilor la colet, în pepiniere roade și rădăcinile puieților, iar în sere și răsadnițe taie tulpinile legumelor. Se intervine la 4-5 colonii pe hectar (o colonie înseamnă 10-15 orificii grupate pe un metru pătrat).

Momelile se pun în galerii, cu produse omologate. Măsurile fără chimie se țin tot timpul anului, indiferent de numărul de rozătoare: de exemplu, baloții și paiele se scot din câmp.

Buruieni

Erbicidele se aplică fie înainte de răsărirea buruienilor, pe un sol mărunțit și nivelat, fie după, când se vede ce buruieni sunt de fapt pe parcelă. În grădină, la majoritatea culturilor, ajung prașila, mulcirea și smulsul la timp. Un erbicid pentru o altă cultură poate distruge legumele, așa că eticheta se verifică întotdeauna.

Gazon și fertilizare

Pentru aceste teme nu există buletine oficiale, așa că cele de mai jos sunt repere din ghiduri practice.

Gazon

• după iarnă se curăță frunzele moarte, crengile și alte resturi, ca solul și iarba să primească aer și lumină;
• primul tuns, când iarba ajunge la 5-8 cm, tăind doar treimea de sus a firului, pentru că o tăiere prea scurtă stresează planta;
• la tuns nu se taie mai mult de o treime din înălțimea ierbii într-o singură trecere;
• scarificarea, primăvara (martie-aprilie, când solul s-a zvântat și iarba a început să crească) sau toamna, cu cuțitele reglate să zgârie solul doar 2-3 mm; resturile se adună după scarificare;
• pe solul tasat se folosește un aerator cu vârfuri goale, care scoate dopuri de pământ și lasă apa să ajungă la rădăcini;
• udatul, dimineața sau seara, ca pierderile prin evaporare să fie mici; după scarificare și după fertilizare gazonul se udă bine.

Fertilizarea gazonului

Gazonul are nevoie de azot, fosfor și potasiu. Îngrășământul susține dezvoltarea rădăcinilor, iar rădăcinile sănătoase ajută gazonul să reziste mai bine la boli și la vreme extremă. De obicei, primăvara și toamna sunt cele mai bune momente pentru fertilizare, iar căldura extremă și seceta se evită, pentru că există riscul de arsură.

Un calendar de primăvară: la sfârșitul lui martie, prima fertilizare, cu un îngrășământ bogat în azot, care stimulează creșterea masei verzi; în aprilie, după scarificare, un îngrășământ cu eliberare lentă, pentru refacerea rădăcinilor; în mai, un îngrășământ NPK echilibrat, cu fier, pentru culoare și împotriva mușchiului. Gazonul nu se fertilizează înainte de scarificare, pentru că îngrășământul ajunge pe stratul de pâslă, nu în sol.

Doza se calculează în funcție de suprafață și se respectă cea de pe ambalaj, pentru că excesul arde gazonul. Îngrășământul se împrăștie uniform, de preferat cu un distribuitor, apoi gazonul se udă bine, ca nutrienții să ajungă în sol.

Pentru gazon și fertilizare, ghiduri practice: infocons.ro și Hornbach.

Produse

Produsele sunt grupate pe categorii, în funcție de ce trebuie tratat:

• Fungicide, pentru mană, făinare, rapăn, monilioză;
• Insecticide și acaricide, pentru afide, păduchi, acarieni, molii, gândaci;
• Erbicide;
• Moluscocide, pentru melci și limaxi;
• Rodenticide;
• Îngrășăminte de bază și foliare;
• Pachete de tratament.

Pentru alegerea produsului potrivit, un specialist poate fi contactat prin pagina de contact.